luni, 6 iulie 2009

Adevărul despre Michael Jackson – Partea a IIIa

"MICILE" SECRETE (continuare)



Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună, în care sistemul imunitar al bolnavului nu reuşeşte să facă diferenţa între ţesuturile proprii şi intruşi, atacându-le. Lupusul eritematos sistemic afectează rinichii, inima, plămânii şi celulele sanguine. Deşi o parte dintre bolnavii cu lupus prezintă simptome uşoare, boala se poate agrava. Simptomele lupusului sunt multiple:
● oboseala
● dureri articulare (redoare matinală; artrita lupică ce afectează articulaţiile bilateral şi în special cele ale mâinilor, coatelor, genunchilor şi gleznelor)
● probleme ale pielii (caracteristic este rash-ul în fluture, care cuprinde pomeţii şi baza nasului, dar pot apărea şi petele roşii la nivelul braţelor, mâinilor, feţei, gâtului sau spatelui; ulceraţii la nivelul gurii sau al buzelor, rash rosu-violaceu, cu aspect solzos localizat pe faţă, gât, scalp, urechi, braţe şi piept)
● fotosensibilitate
● simptome ale sistemului nervos (dureri de cap sau pierderi ale memoriei, cu grad diferit de severitate)
● afectiuni cardiace (bolnavii cu lupus pot dezvolta afecţiuni ale inimii precum inflamarea pericardului – sacul ce inconjoar inima, ce se manifestă prin durere bruscă, severă, localizată în partea stângă a pieptului cu iradiere spre gât, spate, umeri sau braţe)
● probleme legate de sănătatea mintală (bolnavii pot fi afectaţi de anxietate şi depresie; acestea pot fi determinate fie de boala în sine, fie de medicaţia administrată pentru tratarea lupusului, fie de stresul dat de suferinţa cronică)
●febră
● modificări ale greutăţii corporale (majoritatea celor diagnosticaţi cu lupus pierd în greutate)
● pierderea părului (care poate fi în plăci sau difuză)
● fenomenul Raynaud (prezent la 20% dintre cei cu lupus, afectează vasele de sange ale pielii; se manifestă la nivelul degetelor care devin iniţial palide, apoi capăta o nuanţă albăstruie, cianotica; pielea afectată are sensibilitatea redusă, apar furnicăturile şi este rece la atingere)
● inflamaţia vaselor sanguine – vasculita (sângerările pot duce la apariţia unor pete cu dimensiuni variabile, de culoare albăstruie sau pete de dimensiuni mici, roşietice, diseminate pe suprafaţa pielii sau la nivelul patului unghial.


Complicaţiile lupusului sunt diverse şi invalidante:
● complicaţii renale: disfuncţionalităţi ale rinichilor, care pot duce la insuficienţă renală;
● complicaţii cardiace: endocardită, tromboze, insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm;
● complicaţii pulmonare: mulţi dintre bolnavi acuză dureri toracice atunci când respiră; când nu sunt determinate de pleurezie, cauza acestor dureri este reprezentată de inflamarea musculaturii cutiei toracice, a cartilajelor, a ligamentelor sau a articulaţiilor costocondrale, ce leagă coastele de stern;
● complicaţii sanguine: anemie, trombocitopenie, creşterea coagulabilităţii;
● complicaţii neurologice: migrene, pierderi uşoare ale memoriei, tulburari de vederii, ameţeli, slăbiciune musculara la nivelul feţei, braţelor, picioarelor sau pierderea sensibilităţii la nivelul picioarelor, mâinilor şi braţelor;
● complicaţii psihice: stresul fizic şi emoţional ce însoţeşte de obicei o boală cronică, poate face dificilă menţinerea unei sănătăţi mentale în limite normale: mulţi dintre bolnavii cu lupus devin anxiosi şi depresivi; psihoza, o tulburare afectivă în care persoanele pot avea iluzii susţinute de o falsă credinţă şi/sau halucinaţii, respectiv percepţii false, se întalneşte la aproximativ 20% dintre bolnavii cu lupus şi poate fi cauzată de către boala în sine sau de medicaţia administrată pentru tratarea ei, precum tranchilizante, corticosteroizi sau antalgice opioide. Comportamentul maniacal, manifestat prin perioade de extremă energie şi activitate, insomnii şi iritabilitate, poate apărea datorită consumului cronic de corticosteroizi;
● complicaţii digestive: dureri abdominale, mărirea ficatului, pancreatita, indigestii, dificultăţi de înghiţire, gura uscată.
● complicaţii genitale: tratamentul cu corticosteroizi, utilizat în bolile autoimune (inclusiv în lupus), determină, la femei, neregularităţi ale ciclului menstrual, mergând până la amenoree şi sterilitate. La bărbaţi, tulburările în sfera genitală şi infertilitatea devin mai evidente în faza înaintată a bolii. La femei, excesul de cortizol produce virilizare, pe când la barbat se remarcă tendinţa la feminizare.









Având aceste afecţiuni de foarte devreme, cumulate cu stresul traumatic din copilărie, suprasolicitarea şi efectele medicamentelor pe care era nevoit să le ia (calmante ale durerii şi corticosteroizi), devine foarte clară cauza tulburărilor psihice manifestate mai ales în ultimii ani ai vieţii. Şi-a început cariera solo sperând să scape de tutela distructivă a tatălui şi a ajuns să fie la cheremul unor indivizi lipsiţi de scrupule, lacomi şi neîndurători, care i-au exploatat până şi sângele din vene. Pentru mare parte dintre cei din jurul său, Michael Jackson n-a reprezentat decât o vacă de muls. Iar el nu era decât un copil care n-a ştiut niciodată valoarea banilor şi n-a ştiut să se apere de oamenii răi. Un copil, atunci când primeşte pe neaşteptate o sumă de bani, se duce la primul magazin şi îi cheltuieşte pe toţi pentru nimicuri care îi atrag atenţia. Nu se gândeşte să pună la puşculiţă o parte din ei, convins că, aşa cum a primit acum, va mai primi şi altă dată. Aşa era Michael Jackson. La 44 de ani, se juca la fel ca un copil, se bucura când câştiga la pinball şi se dădea cu scuterul pe holurile hotelului atunci când se plictisea. Sigur că pentru cei care nu cunosc implicaţiile psihologice ale vieţii lui, este greu să înţeleagă toate astea.


***

În adolescenţă a fost chinuit de o acnee severă care l-a marcat psihic şi a pus bazele obsesiei de mai târziu privind faţa lui şi dorinţei de a arăta mereu bine. În autobiografia „Moon Walk”, publicată în 1988, povesteşte el însuşi cum, pe când avea în jur de 14 ani, fanii care veneau la The Jackson 5 pentru autografe şi întrebau de „micul Michael”, erau foarte dezamăgiţi că „micul Michael” se transformase într-un puber înalt de aproape 1,78m şi cu faţa plină de coşuri. Privirile dezamăgite ale fanilor l-au îndurerat şi l-au făcut să se închidă în el însuşi, să se izoleze şi să refuze ieşirile în oraş.




VA URMA




....

6 comentarii:

  1. Sunt convinsa ca a suferit, bietul de el, si de lupus. Un indiciu, lesne de observat mai in toate pozele care-i surprind mainile: unghiile. O coloratura ciudata, rosiatic-vinetie, a evidentiat in mod clar ca se lupta cu aceasta boala.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu am lupus... descoperit de aproape 3 ani... Este cumplit... durerile articulare sunt permanente... noapte si zi... abia ma deplasez... dar ganditi-va ca el trebuia nu numai sa mearga ci sa si danseze... si nu oricum... Ati incercat un moonwalk cu dureri articulare? E imposibil... si pentru mai putina suferita esti fortat sa apelezi la calmante din ce in ce mai puternice si mai distrugatoare.. e un echilibru stricat caruia nu-i vei mai da de capat niciodata... ganditi-va la asta...

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu daca a avut lupus, am citit despre asta, dar eu cred numai ce spunea Michael, iar el a vorbit numai de vitiligo. In legatura cu primul comentariu: vitiligo depigmenteaza numai pielea, nu si unghiile si nici sclerotica (albul ochilor).

    RăspundețiȘtergere
  4. Referitor la medicamente. Sa nu uitam ca suferit arsuri de gradul 2 si 3 pe scalp. http://www.youtube.com/watch?v=YnhgcOgg_4E

    http://www.youtube.com/watch?v=EoRULG4kmZw

    RăspundețiȘtergere
  5. eu am vitilligo si este o boala care te macina psihic. se stie ca imaginea conteaza , mai ales cand esti vedeta,este cumpli sa mai ai si lupus.acest om a fost lasat de DUMNEZEU sa sufere si totusi pe langa atata suferinta el a daruit atata dragoste si bucurie.... R.I.P.

    RăspundețiȘtergere
  6. Felicitari.M-a bucur nespus ca mai exista si persoane dispuse sa spuna adevarul despre Michael.Imi pare rau ca nu am descoperit acest blog mai devreme.Sunt fan inca din 1992 si rareori am avut ocazia sa citesc o carte sau un articol care sa expuna numai adevarul.De regula se imbina realitatea cu inventia.Am cumparat autobiografia lui Michael la scurt timp dupa plecarea lui din Romania,si o pretuiesc ca pe o comoara.La fel de mult pretuiesc amintirea concertului din 1996 la care am fost,si momentul in care l-am vazut prima oara,la Casa Poporului.Sunt greu de descris in cuvinte acele emotii,si la fel de greu suferinta pe care mi-a lasat-o in suflet moartea lui. Faptul ca pot viziona diferite filmulete cu el sau concerte inregistrate,imi mai alina suferinta,si ma bucur din tot sufletul cand intalnesc un fan adevarat.Mi-ar placea sa am si cartea ta la colectia mea,chiar daca lucrurile scrise de tine le cunosc de mult.As vrea sa-ti poata citi cartea toti ignorantii care au impresia ca il cunosc pe Michael.

    RăspundețiȘtergere

Vă rog să vă semnaţi dacă doriţi să comentaţi, ca să ştiu cine mi-a călcat pragul blogului :) Mulţumesc.