De ce să-mi fac pensie privată ?

În statele evoluate ale lumii, pensia privată este o variantă acceptabilă de a-ţi asigura o bătrâneţe oarecum liniştită. Oamenii au grijă din timp să-şi facă o pensie privată, eventual şi o asigurare de viaţă. Şi totuşi, nici în ţările cu istoric în asigurări, apar surprize de genul celei experimentate nu demult de români, cu FNI. Pentru că nimic în lumea asta nu e sigur 100%. Chiar şi în SUA sau Anglia există fonduri de asigurări (inclusiv pentru pensii private) care dau faliment.

Explicaţia e simplă: din banii colectaţi de la asiguraţi, companiile de asigurări încearcă să obţină un profit. Logic. O foarte mică parte din fonduri este păstrată în bănci (şi de obicei companiile de asigurare au bănci proprii), o altă parte este investită de obicei în bonuri de tezaur şi imobiliare, iar restul e jucat la bursă. Din lăcomie şi pentru că întotdeauna omul visează să câştige mult şi repede, suma jucată pe piaţa bursieră este foarte mare – în consecinţă şi riscurile sunt pe măsură.


Am discutat cu câţiva consultanţi în asigurări, de la companii diferite şi am remarcat că toţi erau optimişti în privinţa viitorului companiilor pe care le promovau şi toţi încercau să mă convingă de faptul că, indiferent ce s-ar întâmpla, fondul meu, la care urma să contribui timp de 20-30 de ani, era asigurat; că firmele lor aveau o experienţă de nu ştiu câte sute de ani, că până acum toate au fost bune şi frumoase şi că nu există motive să ne îndoim că nu vor fi la fel şi de acum înainte. Şmecheria asta de marketing în care cel care îţi vinde ceva e în stare să se jure pe ce vrei tu că produsul lui e cel mai bun, cel mai frumos, cel mai sigur etc., e deja fumată şi nu prea mai ţine, mai ales după FNI. Încă ne mai amintim faimosul slogan: "Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine". Oamenii au dormit liniştiţi câţiva ani. Atât. Timp în care FNI a „vegheat” pentru umflarea conturilor unor personaje care şi acum se preumblă libere şi nestigherite pe la cârma ţării.


Şi atunci, mă întreb: DE CE să-mi fac pensie privată ? Nu am încredere în nicio companie de acest gen, mă îngrozeşte ideea ratelor pentru o perioadă atât de mare de timp (că practic prima de asigurare e ca o rată), mai ales că nu am garanţii foarte mari nici că voi avea până la sfârşit un venit lunar care să-mi permită o astfel de rată. Şi, în sfârşit, nici măcar nu cred că voi apuca vârsta pensionării. Aaaa... ei au o motivaţie şi pentru asta: „nu-i nimic, dacă tu întinzi copita, banii îi vor primi copiii tăi. Gândeşte-te că o faci pentru ei, că le asiguri viitorul... bla-bla...” Încă nu ne-am învăţat minte. Încă mai credem gogoaşa asta: „câştiguri mari cu investiţii minime”. Acum ne obligă statul să ne facem pensie privată. Foarte bine. Din cei 9,5% cât mi se opreşte din salariu pentru CAS, să vireze ei cât vor către companii private. Pensie suplimentară nu-mi fac. Şi de ce mi-aş face ?... oricum n-o apuc.