"You Are Not Alone"

...


You Are Not Alone este o baladă R&B despre dragoste şi izolare, compusă de R. Kelly, produsă de Kelly&Jackson şi lansată în august 1995, fiind al doilea single de pe albumul HIstory. Michael Jackson a povestit că i-a plăcut din prima clipă cântecul, dar că l-a ascultat de două ori înainte să ia o decizie. Urechea lui fină a sesizat frumuseţea şi sensibilitatea ideii de bază din melodie, dar îi lipseau armoniile şi modulaţiile, motiv pentru care el a adăugat un refren în partea finală şi a accentuat punctul culminant din structura piesei.

James Hunter de la „Rolling Stone” a comentat: „Excelentul single Scream sau balada R&B devenită hit You Are Not Alone” – făcute să lege incidentele recente din viaţa lui Jackson de conceptele universale de nedreptate sau izolare. Când îşi axează muzica pe stilul franc al hip-hop-ului, Jackson schiţează scenarii înfricoşătoare denunţând lăcomia, incertitudinea şi acuzaţiile false.”

Jon Pareles de la „The New York Times” a spus că You Are Not Alone este singurul cântec de dragoste convenţional de pe noul material din albumul HIstory şi a afirmat că sună ca un succes sigur, comparându-l cu melodia „Hero” a lui Mariah Carey: „E un drum lung iar tu înfrunţi lumea de unul singur; nimeni nu-ţi întinde o mână... Poţi găsi iubirea, dacă cercetezi înlăuntrul tău, şi atunci vidul pe care îl simţi va dispărea...”

Opinia lui Stephen Thomas Erlewine de la „Allmusic” este că You Are Not Alone face parte dintre cele mai bune melodii pe care le-a lansat Michael Jackson, afirmând că e seducătoare.

Criticul R&B Nelson George a descris cântecul ca fiind adorabil şi mlădios.

J. Randy Taraborrelli a scris, în 2004, că „Acest cântec rămâne unul dintre cele mai bune ale lui Michael... Ascultând You Are Not Alone, te face să te întrebi de câte ori Michael a încercat să-şi spună, lui însuşi, în vremurile cele mai disperate şi nefericite, că avea un sprijin în viaţă, de la o putere superioară, şi poate chiar de la prieteni ori familie, indiferent că el credea în asta sau nu.’

Fred Shuster de la „Daily News of Los Angeles” a descris cântecul ca fiind cel mai bun de pe album.

Steve Holsey de la „Michigan Chronicle” a apreciat pozitiv albumul, dar a considerat că You Are Not Alone e cel mai slab, catalogând versurile lui R. Kelly drept banale şi sub standardul lui Michael Jackson.

You Are Not Alone a fost nominalizat la American Music Award şi la Grammy pentru secţiunea „Cea mai bună performanţă vocală pop.”

În prima scenă a videoclipului, Michael Jackson păşeşte tăcut, în timp ce o gloată de paparazzi îl fotografiază, îi întind microfoanele şi îi strigă întrebări. Există două planuri distincte aici: de o parte, Michael Jackson, trist şi însingurat; de cealaltă, mulţimea, care pare foarte aproape de el, dar nu-l poate atinge, oricât s-ar strădui. Printre flash-uri, el îşi vede de drum şi de gândurile sale.

O altă zi s-a dus,
iar eu sunt tot singur-singurel;
cum e posibil
ca tu să nu fii aici, cu mine?

Acţiunea este centrată în două locaţii: un templu imens şi auster, apoi un teatru la fel de imens şi gol.

În templu, Michael Jackson împreună cu Lisa-Marie Presley, soţia lui la acea vreme, se află într-o postură intimă, afectuoasă. Seminuditatea exprimă sentimentele sincere, nedisimulate, dezbrăcate de falsă pudoare, într-un templu care reprezintă lăcaşul armoniei, iubirii şi al păcii interioare. În următoarea secvenţă, Michael apare pe scena teatrului, un alt lăcaş simbolizând viaţa socială, interacţiunea cu societatea, felul cum îl vede lumea, anturajul; ideea de a juca un rol, aşa cum simte că îi cere societatea din care face parte.

Nu mi-ai spus niciodată „la revedere”;
cineva să-mi explice de ce
a trebuit să pleci
şi să-mi laşi lumea atât de rece...


Dar Michael Jackson stă cu spatele la fotoliile cele multe şi goale, cu spatele la spectatorii nevăzuţi, ca şi cum, deşi se află pe scenă, nu cântă pentru ceilalţi, ci numai pentru el. Sau, chiar dacă el cântă pentru ceilalţi, ei nu sunt capabili să-l înţeleagă. Scena teatrului se transformă într-un deşert, iar mulţimea de paparazzi pe lângă care trece Michael devine un ţărm stâncos. Deşertul este simbolul aridului, al singurătăţii, al izolării şi al lipsei de speranţă. Stâncile au un simbolism distinct: pot ilustra obstacolele întâlnite în cale; dar o stâncă ce iese la suprafaţă din apa mării poate să apară ca un refugiu, oferind salvarea, caz în care se face aluzie la aspectul ei solid, rezistent, de nezdruncinat, întruchipând astfel forţa.

De fiecare dată când stau şi mă întreb
cum s-a pierdut iubirea,
ceva îmi şopteşte la ureche şi-mi spune:
„Tu nu eşti singur,
pentru că eu sunt aici, cu tine;
chiar dacă eşti departe,
eu sunt aici, ca să rămân.”

Imaginea templului mai apare secvenţial, de câteva ori, intercalată între deşert şi teatrul gol. Indiferent de religie, templul este un spaţiu sacru, locuit de divinitate. El adăposteste divinul aşa cum trupul adăposteşte sufletul şi, în acest sens, el poate simboliza complexitatea fiinţei umane. Ca edificiu religios, templul este menit să reunească diferitele nivele, ale cerului şi ale pământului, ale materialului şi ale spiritualului. Şi aceasta este legătura la care aspiră cel care doreşte să dea un sens activităţilor sale cotidiene, folosindu-şi forţele spirituale.

„Dar nu eşti singur,
pentru că eu sunt aici, cu tine;
chiar dacă distanţa ne desparte,
eşti mereu in inima mea,
şi nu eşti singur...”

Ideea melodiei are două faţete, care se suprapun şi se completează reciproc: nevoia lui Michael de protecţie, de sprijin divin ori lumesc, care să-l ajute să-şi înfrunte angoasele; şi nevoia de a proteja el însuşi pe cineva (persoana iubită) ori ceva (templul familial).

Chiar în noaptea trecută
mi s-a părut că te-am auzit plângând,
rugându-mă să vin
şi să te strâng în braţe;
Pot să-ţi aud rugile,
îţi voi purta poverile;
dar mai întâi am nevoie de mâna ta
şi, pe urmă, poate să înceapă veşnicia...

Michael Jackson cu aripi albe, care apare în decorul paradisiac, poate simboliza dorinţa lui de fi îngerul păzitor al iubitei sau poate reprezenta însuşi îngerul lui păzitor: „...am întrebat-o cum arată un înger. Seamănă cu mine ?” (Michael Jackson: „Dancing The Dream” – „Angel of Light”)

În 2007, o curte de justiţie din Belgia a decretat că R. Kelly a plagiat un cântec compus în 1993 de fraţii Eddy şi Danny Van Passel, motiv pentru care în You Are Not Alone nu a mai fost difuzat în Belgia. Dar în restul lumii s-a difuzat şi se difuzează în continuare, fără probleme. De ce ăia s-au trezit abia în 2007, după ce melodia a dominat topurile o grămadă de timp, nu pricep. De ce n-am găsit pe nicăieri varianta „originală” a fraţilor Van Passel, iarăşi e un mister. Am ascultat câteva cântece compuse de ei şi, sincer, sună departe rău de armoniile din You Are Not Alone, în timp ce compoziţiile lui R. Kelly sunt cam în acelaşi spirit. În orice caz, plagiat sau nu, un lucru e cert: cântecul acesta nu l-ar fi putut interpreta nimeni atât de frumos ca Michael Jackson. Nu l-ar fi putut ridica nimeni la cote atât de înalte. Nu l-ar fi putut transforma într-un hit de asemenea amploare şi durată. Nimeni.

Şopteşte-mi trei cuvinte şi voi alerga spre tine
şi, ştii că voi fi acolo,
voi fi acolo...
nu eşti singur...





...